Legenda dragostei

Demult, undeva pe pamant s-au adunat toate calitatile si simturile omenesti.

Cand Plictiseala a cascat pentru a treia oara, Nebunia, nebunatica ca intotdeauna, a propus: “Hai sa ne jucam de-a v-ati ascunselea!” Intriga si-a ridicat ispitita sprancenele, iar Curiozitatea, neputand sa se retina, a intrebat: “V-ati ascunselea? Ce mai este si aceasta? Este oare vreun joc?” Nebunia a explicat ca-si va acoperi ochii si va numara pana la un milion, in timp ce toti ceilalti se vor ascunde, iar cand numaratoarea va lua sfarsit, primul ce va fi gasit ii va lua locul si astfel jocul va continua…

Entuziasmul a luat-o la dans pe Euforie, iar Bucuria a executat intr-atat de multe tumbe, incat chiar si Indoiala s-a lasat convinsa, ba mai mult, chiar si Apatia cea mereu bosumflata si neinteresata… insa nu toti au acceptat sa ia parte la aceasta activitate; Adevarul a preferat sa nu se ascunda: “De ce sa ma ascund, daca pana la urma tot voi fi descoperit?” Aroganta a considerat acest joc ridicol (ceea ce o deranja mai mult era faptul ca ideea nu-i apartinuse), iar Lasitatea a preferat sa nu indrazneasca.

Unu, doi, trei, a inceput Nebunia sa numere.

Prima care s-a ascuns a fost Lenea, care, ca intotdeauna, s-a culcat in spatele celei mai apropiate pietre. Credinta s-a inaltat spre cer, iar Invidia s-a ascuns in umbra Triumfului, care, prin propriile sale forte, a ajuns in coroana celui mai inalt copac. Generozitatea aproape ca nu reusea sa se ascunda, fiecare loc pe care il cauta parand sa fie mai potrivit pentru un prieten de-al ei decat pentru sine. Un lac de cristal? Locul ideal pentru Frumusete! Scorbura unui copac? Locul perfect pentru Rusine! Zborul unui fluture? Minunat pentru Voluptuozitate! Rafala unui vant? Locul magnific pentru Libertate! in sfarsit s-a ascuns intr-o raza de soare. Egoismul, dimpotriva, si-a gasit un loc convenabil chiar de la inceput, insa numai pentru el! Miciuna s-a ascuns la fundul oceanului (adevarata minciuna in realitate s-a ascuns dupa curcubeu!), iar Pasiunea si Dorinta in craterul unui vulcan. Neatentia… pur si simplu a uitat unde s-a ascuns… dar aceasta nu este atat de important!

Cand Nebunia a ajuns la 999.999, Dragostea nu isi gasise inca o ascunzatoare, pentru ca fusese atat de ocupata… pana cand a observat o tufa de trandafir, si, profund impresionata, s-a ascuns intre flori. “Un milion!” a numarat Nebunia si a inceput sa caute. Prima pe care a gasit-o a fost Lenea, la numai trei pasi. Dupa aceasta Credinta a fost auzita discutand cu Dumnezeu despre teologie, iar Pasiunea si cu Dorul au fost vazuti facand vulcanul sa vibreze. Intr-o secunda, ea a gasit-o pe Invidie, deci nu a fost greu de dedus unde se ascundea Triumful. Egoismul nici nu a trebuit sa fie cautat, caci a iesit singur la iveala, dintr-un cuib de viespi. Mergand atat de mult, i s-a facut sete, si venind inspre lac, a descoperit-o pe Frumusete. Cu Indoiala a fost si mai usor, caci aceasta sta cocotata pe un gard, neputand decide unde sa se ascunda. Astfel i-a gasit pe toti, Talentul – in iarba tanara, Frica – intr-o pestera intunecata, Minciuna – in spatele curcubeului (iarasi o minciuna… Era totusi la fundul oceanului…), chiar si pe Neatentie, care a uitat pur si simplu de joaca. Numai Dragostea nu putea fi gasita. Nebunia o cautase in fiecare tufaris, fiecare raulet, pe piscurile muntilor, si, cand era aproape gata sa renunte, a zarit tufa de trandafiri infloriti… Cu un tepus ea a inceput sa ndeparteze crengutele ghimpoase, cand deodata auzi un strigat ascutit: spinii au impuns ochii Dragostei. Nebunia nu stia ce sa mai faca pentru a-si cere iertare, a plans, a rugat, a implorat si chiar s-a oferit sa-i fie ajutor si indrumator. Incepand cu acea zi DRAGOSTEA E OARBA SI NEBUNIA O INSOTESTE MEREU.

Ps: Multumesc Celia! >:D<

Ps2: Trandafirul e suprins de mine.. intr-o dimineata de sfarsit de vara… cand pasiunea mea pentru fotografie era la inceput… :”>

Christian

O poveste emotionanta, o lectie de viata….

Trist este ca uneori asemenea povesti de viata sunt predate de animale care sunt considerate ca fiind inferioare noua. De vreme ce leul, cel mai de temut animal al junglei, este capabil sa nutreasca asemenea sentimente si sa detina un asemenea tip de memorie afectiva, ma intreb de ce nu pot fi si oamenii la fel de buni? [continuare...]

Ai stiut ca…

… Muschii inimei tale au puterea sa-ti stropeasca sangele tau la o inaltime de 10 metri in aer?

… Elefantii sunt singurele animale care nu pot sari?

… Cel mai puternic muschi al corpului tau este limba?

… Orgasmul unui porc dureaza 30 de minute?

… Din punct de vedere statistic mai multor oameni le este frica de paianjeni decat de moarte?

… Crocodilii nu pot sa-ti scoata limba?

… Fluturasii „gusta“ cu picioarele lor?

… Carcalacii pot trai 9 zile fara cap? Mor numai de foame.

… Oamenii si delfinii sunt singurele animale care fac sex numai din placere?

… Macaitul ratei nu face nici un ecou?

… Multiplica  111,111,111 x 111,111,111 = 12,345,678,987,654,321

… Stelutele de mare nu au creier?

… O statuie in parc cu un soldat pe un cal inseamna ca soldatul a murit in razboi.

Are calul un picior in aer?
Soldatul a murit din cauza ranilor de razboi.

Daca are calul toate 4 picioare pe pamant, atunci soldatul a murit de cauza naturala.

… Tantarii au dinti?

… Lui Thomas Edison ii era frica de intuneric?

… Pe vremuri nu puteau oamenii din Anglia sa faca sex fara permisia regelui.
Cand vroiau sa aiba un copil trebuiau sa-si ceara permisie de la rege. Cand faceau sex era pe usa o tablita pe care era scris:
“Fornication Under Consent of the King”
(FUCK)
De aici s-a dezvoltat cuvantul Fuck.

… Cand au ajuns primii calatori din Anglia pe meleagurile australiene, au vazut un animal ciudat care sarea sus si foarte departe. Au incercat sa ii intrebe pe aborigieni ce animal este.  Acestia au raspuns: ’’Kan Ghu Ru.’’
Englezii au denumit animalul Cangur.
Dar ceea ce au spus aborigienii a fost:
’’nu va intelegem’’,
’’Kan Ghu Ru’’.

… Pe timpul razboiului, cand veneau acasa trupele fara peirderi, se tinea o tablita sus pe care era scris
“0 Killed”.
De aceea inseamna expresia “OK.” ca este totul in ordine.

… Este imposibil sa-ti lingi propriul cot?

… 80% din toti care au citit acest mail
vor incerca sa-si linga coatele?

Din seria “de la lume adunate si inapoi, la lume, date”

Stridia si perla…

Perlele sunt răni vindecate….

“O stridie care nu a fost rănită nu poate produce perle”…

Perlele sunt produsul durerii…rezultat al pătrunderii unei substanţe străine si nedorite în interiorul unei stridii, cum ar fi un parazit sau un grăunte de nisip.

În partea interioară a stridiei se găseşte o substanţă lucioasă numită sidef (sau aragonit). Când intra un grăunte de nisip in stridie, celulele de sidef încep să lucreze şi astupă grăuntele de nisip cu multe straturi de sidef pentru a proteja corpul stridiei fără apărare.

Ca rezultat, se formează o frumoasă perlă. O stridie care nu a fost rănită niciodată, nu poate produce perle, pentru că perla este o rană cicatrizată…
Te-ai simţit vreodată rănit de cuvintele cuiva?

Ai fost acuzat de a fi spus lucruri pe care niciodată nu le-ai spus?

Ţi-au fost ideile vreodată rău interpretate?

Ai primit lovituri din partea celor cu idei preconcepute?

Ai fost vreodată obiectul indiferenţei?

Atunci,
produce o perlă.

Acoperă-ţi rănile cu câteva straturi de iubire.
Majoritatea oamenilor învaţă să cultive resentimente, lăsându-şi rănile deschise, alimentându-se cu sentimente negative, care împiedică leziunile să se cicatrizeze.

În viaţa adevărată vedem multe “stridii goale”, nu pentru că nu au fost rănite, ci pentru că nu au ştiut să ierte, să înţeleagă şi să transforme o durere în iubire.
Merită să surâdem în faţa durerii, pe care o primim ca un mijloc de ameliorare spirituală .

Grauntele de cafea

O fata se vaita tatalui sau ca nimic nu-i iesea bine. Nu stia cum sa faca sa avansese si ea in viata, si se considera invinsa. Era obosita sa lupte fara a obtine niciun rezultat. Avea impresia ca de fiecare data cand rezolva o problema, aparea alta.
Tatal sau, un bucatar, a dus-o la serviciu cu el. A luat 3 oale si le-a pus cu apa la fiert. Cand a inceput sa fiarba apa, a pus morcovii intr-una, oua in alta si in ultima niste cafea. Le-a lasat sa fiarba fara sa spuna un cuvant si suradea fetei lui. Fata astepta cu nerabdare, intrebandu-se ce vroia sa faca tatal ei. Dupa 20 de minute tatal a stins focul. A scos ouale intr-un castron, a scos morcovii intr-o farfurie si la sfarsit a pus cafeaua intr-o ceasca.
Privindu-si fiica a intrebat-o: Draga, ce vezi aici? Oua, morcovi si cafea, a raspuns ea.
I-a spus sa atinga morcovii. Ea i-a a atins si a observat ca sunt moi. Apoi i-a cerut sa ia un ou si sa-l curete de coaja. Atunci ea a observat ca e foarte tare. Dupa care i-a cerut sa guste din cafea. Si a inceput sa rada si sa soarba lichidul parfumat. Surprinsa si intrigata l-a intrebat pe tatal sau: Ce semnificatie au toate acestea, tata? atunci el i-a explicat ca cele 3 elemente au infruntat aceeasi adversitate: Apa fiarta. Doar ca au reactionat complet diferit.
* Morcovii s-au inmuiat si au devenit usor de sfaramat.
* Ouale au devenit foarte dure.
* In schimb cafeaua a schimbat apa.
Care din aceste elemente te crezi tu? Cand adversitatea bate la usa ta, cum raspunzi?, si-a intrebat fata.
* Esti un morcov, care pare tare, dar, cand fatalitatea si durerea te ating, te inmoi si iti pierzi taria?
* Esti un ou care incepe cu o inima maleabila, cu un spirit fluid, dar dupa o moarte in familie, o separare sau o despartire, devine dur si inflexibil? Pe din afara nu te schimbi, dar pe dinauntru ai un suflet si o inima amare?
* Sau esti un graunte de cafea? Cafeaua schimba apa fiarta, elementul care-i cauzeaza durerea. Cand apa ajunge la punctul maxim de fierbere cafeaua lasa cea mai buna aroma si savoare.

Iti doresc sa ajungi ca grauntele de cafea, ca atunci cand lucrurile nu sunt tocmai roz, sa poti reactiona pozitiv, fara sa te lasi invinsa de circumstante si sa faci in asa fel ca totul in jurul tau sa se amelioreze!
Iti doresc ca intotdeauna sa fie o lumina in fata drumului tau si a persoanelor care te inconjoara!
Iti doresc ca intotdeauna sa poti iradia cu forta, optimismul si bucuria ta de a trai “dulcea aroma de cafea”, ca niciodata sa nu pierzi acest parfum pe care numai tu stii sa-l transmiti celorlalti!

Today is a gift, that is why it is called The Present

Am gasit o istoriara foarte interesanta, care mi-a placut mult asa ca m-am gandit sa o pun si pe blog, sa o impartasesc si celor care imi viziteaza blogul. De fapt… e un fel de “dedicatie” pentru toti prietenii mei apropiati.. care mi-au fost alaturi si carora le sunt eu alaturi… (se stiu ei care sunt.. sper.. )

“Doi barbati, ambii grav bolnavi, ocupau aceeasi incapere dintr-un spital. Unuia dintre ei i se ingaduise sa se ridice din pat timp de o ora in fiecare dupa-amiaza, pentru a permite eliminarea lichidului din plamani. Patul sau era alaturi de unica fereastra din camera. Celalalt trebuia sa stea tot timpul intins in pat. Cei doi au stat de vorba ore-n sir. Au vorbit despre sotiile si familiile lor, despre casele lor, despre munca lor, au depanat amintiri din armata, sau din vacantele petrecute.

In fiecare dupa-amiaza, cand cel de langa fereastra se ridica, isi petrecea timpul descriindu-i celuilalt ceea ce vedea ca se intampla dincolo de geamul ferestrei.

Celalalt incepu astfel sa traiasca pentru acea scurta ora zilnica in care lumea sa era inviata de culoarea si ceea ce se intampla in lumea de afara.

Fereastra dadea intr-un parc cu un lac. Rate si lebede se jucau in apa, in timp ce copiii se jucau cu barcutele. Tineri indragostiti mergeau mana in mana printre flori de toate culorile, in timp ce in departare se ghicea prezenta orasului.

Pe masura ce omul de langa fereastra descria cu de-a amanuntul toate acestea, cel din pat inchidea ochii, imaginandu-si aceasta scena pitoreasca.

Intr-o dupa-amiaza calda, omul de langa fereastra descrise o parada trecand. Desi celalalt nu putea auzi orchestra, putea insa, cu ochii mintii, sa vada ceea ce celalalt descria cu atat de multe detalii sugestive. Si asa trecura zile, saptamani si luni.

Intr-o dimineata, venind asistenta de serviciu pentru a le aduc apa pentru a se spala, aceasta gasi trupul lipsit de viata al omului de langa fereastra, care se savarsise in pace, in timpul somnului..

Femeia se intrista, si chema personalul pentru a lua corpul neinsufletit.

La vremea cand considera potrivit, celelalt ceru ca, daca se poate, sa fie mutat langa fereastra. Asistenta fu bucuroasa sa-i indeplineasca dorinta, si dupa ce se asigura ca totul este cum se cuvine, il lasa singur.

Incet, greu si dureros, reusi sa se ridice in capul oaselor, pentru a vedea, pentru prima data cu ochii sai, lumea de afara.

Incordandu-se, se intoarse apoi spre fereastra de langa pat.

Si in fata ochilor vazu un zid gol.

Omul o intreba pe asistenta cum putuse vedea fostul sau coleg de camera, care-i descrisese atat de multe minunatii vazute pe fereastra.
Asistenta raspunse ca omul fusese orb, si nu putuse vedea nici macar zidul gol..
Si, adauga ea, ‘Poate ca a vrut doar sa va incurajeze pe dumneavoastra.’

Epilog:

Este o imensa bucurie in a-i face fericiti pe ceilalti, in ciuda greutatilor propriei existente. Impartite cu altii, supararile se injumatatesc, in timp ce bucuriile se dubleaza.

Daca vrei sa te simti bogat, atunci ia aminte la lucrurile pe care le ai, si pe care nu le poti cumpara cu bani.

‘Today is a gift, that is why it is called  The Present.’ “